Saturday, January 13, 2007

France vs. All Blacks

Mai jos aveti 7 minute si ceva de delir cu Bernard Laporte, antrenorul echipei de rugby a Frantei, din show-ul umoristic francez Les Guignols . Doua interviuri inainte de cele doua meciuri amicale cu Noua Zeelanda de la sfarsitul lui 2006 in care francezii au fost pur si simplu masacrati de All Blacks.

Un mic fragment for fun:

"Bernard Laporte : Infruntarea cu neozeelandezii este echivalenta cu un crash test. Ca sa va faceti o idee, este ca si cum v-as baga intr-o masina si i-as da drumul cu 180 km/h direct intr-un zid de beton. Fara centura de siguranta si fara airbag.

Patrick Poivre d'Arvor : Asta nu mai este rugby, asta este violenta.

Bernard Laporte : A, nu, nu, nu, deloc, nu este violenta. In lumea rugby-ului e ceea ce se numeste angajament. Face parte din joc si trebuie acceptat.

Patrick Poivre d'Arvor : Foarte bine, nu stiam toate acestea. Si cum pregateste selectionerul un astfel de meci?

Bernard Laporte : Nimic mai simplu. Pregatirea unui meci impotriva All Blacks este intotdeauna aceeasi: mobilizarea celui mai apropiat spitalul universitar, doua sali de operatie la dispozitia noastra, zece ambulante la portile stadionului gata sa intervina de urgenta, 2 elicoptere si un spital de campanie montat in spatele linie noastre de 22 de metri pentru ingrijirea de urgenta a jucatorilor care nu sunt transportabili."
(via Jeffo)

12:08 East of Bucharest

For my potential French readers the critically acclaimed Romanian movie 12:08 East of Bucharest is currently being screened in France. In Lyon it runs at the CNP Terreaux five times a day. Haven't seen it yet, didn't have the time to search for it on DVD back in Cluj two weeks ago so it'll be a good occasion to see it. It deals with the events which took place in December 1989 in Romania and lead to the fall of the communist regime of Nicolae Ceausescu.

Friday, January 12, 2007

Pledoarie pentru adevarata multiculturalitate

Frumos spus pe romaneste de Tihi.

"Vreau să beau o bere românească cu români, intr-o cafenea ungurească din Cluj, vorbind despre moştenirea maghiară a oraşului! Vreau să mă duc la domnul primar şi să-i zic în faţă la întrebarea cea mare: Igen! Vreau să citesc ziare româneşti si ungureşti, care scriu despre cel mai nou compromis reuşit de comisia mixtă româno-maghiară de istorici infiinţată de cele două guverne pentru a scrie odată o istorie comună a Transilvaniei. Pentru că istoria a fost numa’ una singură. Vreau să nu trebuiască să mai ascult naţionaliştii la ştiri nici maghiari, nici români. Vreau linişte etnică. Vreau ca toţi să ne simţim acasă unde ne-am născut. Vreau ca să nu mai vorbim cu „noi” şi „voi”. Vreau recunoaşterea multiculturalismului existent în Cluj (oare în Sibiu de ce s-a putut?)...
Vreau. Akarom!"

Thursday, January 11, 2007

Inedit in roblosfera

Dan Parcalab, unul dintre jurnalistii arestati in procesul intentat trustului Gazeta, si-a lansat un blog.

(via Andrei Crivat)

Later edit : Cum remarca Andrei in comentariu, Dan Parcalab blogheaza din arest prin scrisori trimise redactiei.

Our Bulgarian Neighbours Know How To Do It

From Le Monde, the Bulgarian CNRS engineer Atanas Tchobanov started a large scale campaign on the Internet for the liberation of the Bulgarian nurses and Palestinian doctor sentenced to death in Lybia. He started with a petition translated in 16 languages includind Arab, then he bough sponsored links on Google for keywords like "lybia" and "gaddafi" and also launched a call on the Internet to use all the legal means possible to spread the word, emails, forums, blogs, whatever. It seems that some of those who "embraced" the cause have already started exchanging IP addresses of Lybian government websites for possible attacks. The total cost of the campaign is somewhere around 300 euros and the petition had about 150.000 hits in 10 days with a result of 3500 signatures. It doesn't sound like a major success yet, but it has all the premises to become one. His goal is to reach anybody he can on the Internet and piss off the Tripoli government because the time of negociations is over, the entire public opinion must be mobilised on this issue.

I say go for it my man, raise more money, buy more publicity space and good hunting!

PS : I cannot help but think that this is yet another good example to follow for Bulgaria's Northern neighbours but for different purposes. All but the attacks, of course:)

PPS : There's also a film on the story of the five nurses available on Google Video called Injection.

In sfarsit

Din Cotidianul, veniturile Tarom din cursele interne au crescut in urma reducerii la jumatate a preturilor biletelor (link). In mod evident, cresterile cele mai substantiale s-au inregistrat pe rutele Cluj - Bucuresti, Timisoara - Bucuresti si Iasi - Bucuresti. Ultima oferta promotionala din luna decembrie pentru Cluj - Bucuresti pornea de la 48 de euro dus - intors, in conditiile in care Intercity-ul Cluj - Bucuresti costa in jur de 30 de euro dus-intors si te plimba 7 ore prin patrie ca sa te duca la destinatie.

In sfarsit, cineva s-a prins cum functioneaza piata si in Romania.

Wednesday, January 10, 2007

Between Good and Evil (The Resurrection)

Asa, revin la emisiunea dezbatere de ieri seara, Intre bine si rau, de pe TVRi. Videocastul e disponibil pe site-ul TVRi aici la ziua de marti, 9 ianuarie, dar grabiti-va ca dispare in curand. Topicul este icoanele in scoli si am pomenit de invitati intr-un post anterior.

Bon, retrag ce-am spus, nu e o pierdere partiala de timp ci una totala. Adica depinde din ce punct de vedere o iei. Daca vrei sa te uiti la ea ca sa vezi o harababura completa din care e extrem de greu sa scoti doua idei coerente nascuta din valul de indignare profunda provocat de petitia lui Emil Moise pentru scoaterea icoanelor din scoli, atunci emisiunea e un regal. Daca vrei sa gasesti cele doua idei coerente atunci postul asta e de ajuns:)

Primul lucru interesant este insasi reactia adversa foarte puternica starnita de petitia inaintata de Emil Moise. Omul si-a gasit calul de bataie si societatea raspunde asa cum era si de asteptat, cam la acelasi nivel ca si in momentul Gay Pride din Bucuresti din 2006. Lapidare in piata publica sau pe un platou de televiziune:) Oamenii o iau in mod gresit ca pe o dezbatere pro sau contra credintei si credinciosilor si dupa aia tine-te bine la ce chestii poti auzi, numai sa-ti duca urechile.

Al doilea si singurul lucru interesant, cele doua idei coerente. Atat Emil Moise cat si Marianne Patapievici sustin neutralitatea statului in problema religiei, dar o inteleg diferit. Pentru Emil Moise neutralitatea statului incepe cu scoaterea icoanelor din scoli, vazute ca obiecte de cult (in prealabil fiind sfintite de biserica) ale unei majoritati ortodoxe care impun valorile acestei majoritati elevilor de alte confesiuni sau fara o confesiune religioasa. Equals discriminare. Pentru Patapievici interventia statului prin scoaterea icoanelor din scoli nu este deloc semnul unei neutralitati in chestiunea religiei ci, din contra, statul ar deveni astfel unul militant in favoarea ateismului. Recunoaste si el ca ateism e un cuvant cam tare dar, cu toate astea, il foloseste de vreo 3 ori. De aceea, decizia ar trebui sa apartina societatii civile, cea care le-a pus in scoli de la inceput si statul n-are ce cauta in problema asta.

(De ce n-ar fi posibili ca toate religiile /cultele / credintele oficial recunoscute sa-si afiseze simbolurile in scoli, ca toti sa fie reprezentati? Mi-a placut remarca lui Emil Moise in acest sens. Pai sa punem atunci 16 simboluri pe pereti (ca sunt 16 culte recunoscute de lege) si dedesubt sa scriem "Dumnezeu nu exista":))) )

Probabil ca solutia cea mai pertinenta ar fi cea propusa de Patapievici, ca societatea civila sa decida. E pertinenta pentru ca daca s-ar baga statul cu legea in scoala astazi sa scoata icoanele nu vreau sa-mi imaginez ce-ar iesi. In schimb are doua puncte proaste argumentatia lui Patapievici. Primul e ca sau sufera de reflexul statului care cultiva ateismul, reflex dobandit in timpul comunismului, sau il exploateaza foarte abil la auditoriul lui. E un argument fals si am impresia ca asimileaza subtil statul laic cu statul ateu desi militeaza pentru statul laic. Daca statul nu afiseaza in institutiile sale nici un insemn religios nu inseamna nici ca e liber cugetator si nici ca e ateu, pur si simplu nu se baga. Daca ar fi ateu atunci in fiecare clasa de scoala si birou de institutie publica ar trebui sa stea placuta cu "Dumnezeu nu exista". Al doilea punct unde argumentul lui mi se pare ca nu tine este ca societatea civila a pus icoanele in scoli la inceput. Mie nu mi-e clar cum s-a petrecut, la sedinta cu parintii prin vot, intr-un consiliu profesoral, la sugestia bisericii locale, la initiativa unui parinte sau elev, la nivel de clasa, la nivel de scoala, e complicat. Dom' parinte care a sfintit sau poate chiar furnizat icoana e sau nu e societatea civila? Cu toate acestea sa lasam societa civila sa decida, desi sunt sceptic pentru viitorul imediat.

Eu cred ca solutia ar veni de altundeva, tot de undeva de sus (hehe) de la stat si de la biserica. Daca tot se preda religie in scoala s-ar putea incepe frumos cu eliminarea predarii doctrinei religioase si s-ar putea trece la predarea religiei ca si element cultural care a contribuit la construirea societatii moderne. Atunci s-ar rezolva si cu icoanele destul de rapid. Daca nu, peste 20 de ani o sa avem aceeasi dezbatere ca si astazi, asta nu pentru ca societatea civila n-ar fi capabila sa evolueze singura inspre deschidere si toleranta, dar cum sa evolueze daca de mici copiii sunt educati dogmatic cu contributia statului si a institutiei bisericii care se bucura de cea mai mare incredere in randul populatiei. Exista si alternativa europenizarii unde societatea civila s-o ia inaintea bisericii si statului dar asta ramane de vazut, pentru ca modele in Europa sunt multe.

Interesant este ca nu s-a discutat in nici un moment in emisiune despre relatia dintre individ si institutiile statului, despre faptul ca institutiile statului il reprezinta pe cetatean, de orice confesiune ar fi el.

Me blogging

Accept invitatia de a raspunde paradoxului lui Nandor. Sunt doua feluri de oameni, cei care se straduiesc sa fie ca si ceilalti si cei care se straduiesc sa nu fie ca si ceilalti. Si totusi cititorii tai isi pot da seama de o gramada de detalii mai mult sau mai putin intime sau grozave doar citindu-ti blogul. Cred ca se aplica si in cazul blogurilor profesionale.

Eu fac parte clar din a doua categorie de persoane pentru ca nu mi-a reusit niciodata cand eram in prima. Cred ca e foarte transparenta chestia asta din felul in care bloghez. Nu prea sunt stralucit in construirea unei imagini, cel putin nu in incercarile constiente, dar totusi o fac. Chiar daca nu scriu niciodata despre mine - sau daca o fac o fac foarte foarte rar si destul de calculat - cititorii de lunga durata isi pot da seama de o gramada de detalii despre mine, care nu stiu cat de bine se incadreaza in imaginea de ansamblu, dar imi place sa ma gandesc la asta ca la un mic challenge pentru ei:) De blogat bloghez pentru ca am lucuri de spus, daca n-as avea atunci as lasa-o balta. Iar cele 5 lucruri pe care nimeni nu le stie despre mine le pastrez pentru o bere in tête-à-tête:)

Quotation of the Day

"On the Internet, it is common to exaggerate the opponent's position so that a comparison can be made between the opponent and Hitler."

Between Good and Evil

Ieri seara am urmarit pe TVRi emisiunea "Intre bine si rau". A fost o dezbatere pe tema prezentei icoanelor in scoli moderata de Liviu Mihaiu care ii avea ca invitati pe Emil Moise, HR Patapievici, Dan Puric, un liceean-minune din Ploiesti, un metalist ONG-ist cu tricou cu Einstein si un domn consilier la Ministerul Culturii si Cultelor. M-am uitat si m-am distrat, n-a fost o pierdere totala de timp, doar partiala:)

Cand o sa-mi fac timp si o sa revad emisiunea pe site-ul TVRi o sa scriu doua cuvinte, dar cel mai bun argument in favoarea scoaterii icoanelor din scoli sau cel putin a limitarii afisarii lor la orele de religie a fost chiar ultimul cuvant din emisiune si a venit din partea domnului Parinte din public : "icoana este material didactic". Touché:)

PS : Ma intreb cine gaseste titlurile emisiunilor si daca e bine platit pentru asta:) Nu de alta, dar daca chiar e de luat in serios "Intre bine si rau" atunci e grav:) Care bine si care rau? Sau urmeaza sa definiti termenii in emisiune?:)

Monday, January 08, 2007

Mitul integrarii europene

Un articol extrem de interesant al lui Horatiu Pepine in cotidianul, Mitul integrarii europene, dar mit intr-un sens complet ne-peiorativ ci in sensul fortei ideilor in istorie.

"Pentru noi nu doar UE este rezultatul fascinatiei exercitate de o „povestire“ atragatoare, ci si unitatea noastra statala, adica Romania „intregita“ de dupa 1918. Niciodata provinciile romanesti nu fusesera laolalta si ca urmare nu existau traditii sociale si statale comune, nu exista o istorie care sa furnizeze precedente. Romania Mare a fost mai intii un mit, aparut incetul cu incetul prin secolul al XVIII-lea, ca Dacia preromana, pentru a dobindi apoi o formulare articulata si explicita prin generatia de la 1848. Si, intr-adevar, la fel ca si astazi, cind asistam la tendintele uniformizatoare ale Uniunii Europene, statul unitar national roman a exercitat asupra provinciilor sale o presiune nivelatoare, una care a avut ca tinta armonizarea sociala, dar care a numarat printre efectele ei destule distrugeri."
Incercam si eu un sentiment bizar legat de intoarcerea asta acasa pentru ca in acelasi timp fraza in sine mi se pare un nonsens, dar eram totusi emotionant sa-l aud pe José Manuel Barroso spunand-o pe 31 Decembrie.
"In noaptea de Anul Nou, in Piata Universitatii din Bucuresti, presedintele Traian Basescu a formulat pe scurt versiunea romaneasca a acestui mit european, remarcind ca de la 1 ianuarie romanii „se intorc acasa“. Este, banuiesc, evident ca afirmatia aceasta nu are adevar istoric si ca traieste exclusiv in spatiul reprezentarilor despre noi insine. „Acasa in Europa“ suna iarasi mai curind ca un manifest politic, e un fel de a spune ca Europa devine a noastra, ca vom incerca sa o apropriem, sa o domesticim. Minciuna aceasta are insa puterea de a crea convingeri politice mai puternice decit orice discurs. Nu pot evita constatarea ca asistam la un proces istoric care antreneaza o mare doza de irational, in pofida rationalismului planificator care a stat la baza proiectului."
Mai mult despre de ce statul roman are nevoie de a pierde o parte din suveranitate odata cu intrarea in UE. Poate lucrurile nu sunt atat de negre, dar cert este ca omul de rand din Romania vede modelul de stat functional inspre UE si nu in ograda proprie.
"Lasata in voia ei, in voia democratiei reprezentative de dupa 1990, Romania ar fi evoluat in sensul unui nationalism acerb si al corelativului sau etatismul cvasisocialist. Se vede si acum ca opozantii integrarii depling privatizarea bancilor si a sectorului energetic, regreta deschiderea pietei interne pentru produsele straine si lipsa subventiilor la export. Statul national ar fi tins sa-si conserve controlul asupra economiei din motive de securitate si nu intimplator majoritatea sectoarelor economice au fost numite pina recent „sectoare strategice“. Statul national roman integral ar fi conservat preocuparea obsesiva si umilitoare pentru securitatea alimentara si pentru stocurile de „griu panificabil“. In plus, legislatia opresiva a anilor ‘90 ar fi ramas in vigoare ranforsind ideologia statului national si monopolul cultural al unui grup terorist din specia lui C.V. Tudor si Adrian Paunescu. Mitul statului national, creator la vremea lui, pare astazi complet epuizat, nu mai produce nimic valoros , ci numai deseuri dintre cele mai greu reciclabile."
La sfarsit, un manifest impotriva euroscepticismului de servici, marca si a lui Catalin Avramescu printre altii, un tip pe care il simpatizez ceva mai putin de cand i-am descoperit recent pozitiile anti-europene prost sau deloc argumentate. Este nevoie de critici, dar de critici echilibrati, cu argumente si care cunosc bine subiectul european.
"Problema noastra legata de integrare nu rezida atit in caracterul „amagitor“ al proiectului european si nici in pierderea de suveranitate, ci in preluarea entuziast mecanica si in absenta spiritului critic."

Csíkszereda musings

I discovered the Csíkszereda musings blog a few weeks ago and I'm a fan:) Andy H blogs in English from and about Csikszereda (Miercurea Ciuc) and what I like most is the external view he has as a foreigner on the whole national issue in the region. Worth reading for both Romanian and Hungarian people. You can hear Andy H in a podcast over at Bicyclemark's Communique speaking about Romania joining the EU.