Monday, July 16, 2007

De toate amestecate cu fir rosu

Lui Licurici nu i-a placut concertul lui Jan Garbarek. C'est une question de goût sau poate tipul a avut o zi proasta. Nici mie nu-mi place Manu Katche, dar nu pentru ca ar fi un baterist prost ci pentru ca-si vinde talentul pe M6. Mie in schimb mi-a placut Jan Garbarek de minune, iar ca neofit total si absolut in jazz ma ghidez dupa singurul criteriu pe care il am la indemana, suna fain sau nu. A, si pentru ca am o ureche muzicala formata pe Metal garantez ca avea basi din gre. Doar i-as sugera Licuricei ca data viitoare sa se insoteasca de cineva care are alta parere despre Jan Garbarek decat ca face muzica de filme soft-porno:)))

Cristian Banu a citit pe un blog ca maghiarii erau acuzati ca cer mai multe drepturi in Romania decat au romanii in Ungaria. Am citit si eu aceeasi afirmatie pe acelasi blog si ii impartasesc perplexitatea cu care a intampinat-o:) E textbook de prost sa intelegi maghiarii din Romania ca si maghiari veniti din Ungaria si sa ii corelezi cu romanii din Ungaria, fata de care mi-as pune in primul rand intrebarea cati sunt minoritate nationala (etnica) si cati sunt imigranti.

Societatea Academica Romana vine cu un raport impotriva mult hulitei majorari a pensiilor. Raportul vine cu cifre si grafice, excelenta initiativa, dar cu un text fara substanta fundamental militant. M-as fi asteptat la rationament si argumente solide care deocamdata lipsesc. Am inteles ca estimarile costurilor masurii se ridica la 30% din bugetul asigurarilor sociale, dar raportul nu se oboseste sa explice exact ce inseamna aceasta, care e evolutia bugetului asigurarilor sociale si in ce masura ar fi afectat el de aceasta masura. Mai mult, daca legea se va promulga probabil va exista si o rectificare bugetara in acest sens dintr-o alta parte "de unde este" - ca asa functioneaza lucrurile la noi - deci what's the fuss. Totusi raportul abordeaza un punct important pe care il subliniam si eu, lipsa unei perspective pe termen lung a politicii pensiilor luand in calcul raportul deloc optimist dintre pensionari si populatia activa. Intre timp presedintele someaza guvernul sa iasa la inaintare cu planul de finantare al masurii, iar guvernul someaza presedintele sa promulge legea, fiecare incercand sa maximizeze capitalul politic pe care il are de castigat din aprobarea legii sau din demontarea ei ca fiind nerealista.

La Cluj reincepea povestea placutelor bilingve din UBB, Comitetul de Initiativa Bolyai somand conducerea universitatii sa instaleze placutele bilingve pana la sfarsitul lunii august. Mai mult, CIB "a cerut rectoratului universitatii clujene sa instaleze in cladirea universitatii busturile imparatului austro-ungar Franz Jozef si imparatesei Elisabeta, asa cum au instalat busturile regelui Ferdinand I si reginei Maria, suveranii Romaniei Mari si ctitorii universitatii romanesti din Cluj". Intre timp conducerea universitatii "afirma ca problema multiculturalismului a facut pasi inainte prin montarea unor afisaje electornice care deruleaza informatii despre activitatea institutiei inclusiv in limba maghiara". Logica cererii CIB e irefutabila : universitatea Babes - Bolyai s-a nascut din universitatea Babes al carei parinte a fost universitatea Ferdinand I si din universitatea Bolyai al carei parinte a fost universitatea Franz Josef. Problema in toata povestea este ca fata in fata se afla urmatoarele doua tabere: conducerea UBB care e departe de a avea atitudinea multiculturala europena pe care o pretinde - despre care am mai vorbit aici si aici - si Comitetul de Initiativa Bolyai care prin miscarile sale ofera adversarului exact batul de care are acesta nevoie ca sa-i dea bataie. La mijloc se afla probabil o gramada de oameni normali care inca nu au devenit masa critica, cel putin pe planul comunicarii, astfel incat ei sa fie cei care dau tonul dezbaterii publice.

In weekend m-am ocupat de treburi menajere si am urmarit inregistrarile emisiunii TVR Intre bine si rau. Pe 19 iunie s-a discutat despre Rosia Montana si a fost prima data cand am vazut la un loc toate partile implicate in conflict : Gabriel Resources care doreste exploatarea zonei, Alburnus Maior care e impotriva, reprezentanti ai sindicalistilor mineri, reprezentanti ai politicienilor care ar trebui sa voteze o lege despre folosirea cianurii in minerit, Academia Romana reprezentata de clujeanul ei presedinte Ionel Haiduc si militantul ONG in favoarea Deltei, Liviu Mihaiu, in calitate de moderator. A fost o emisiune excelenta in sensul in care mi-a confirmat confuzia in care se duce toata dezbaterea publica in jurul exploatarii aurului si argintului la Rosia Montana. Lipsa totala si absoluta de informatie. Emisiunea m-a lasat cu o tona de intrebari. Suporterii mineritului cu cianura spun ca tehnologia nu e daunatoare mediului, spre deosebire de detractorii ei care afirma exact lucrul opus. Cei ce militeaza impotriva proiectului sustin ca acesta va distruge o zona cu mari valori arheologice - mina romana si asezarile din zona, printre care multe biserici - pe cand Gabriel Resources sustine ca nu se va atinge de acestea. Domnul academician alerta asupra poularii cu metale grele pe langa cianura, dar in contract se pare ca exista si o clauza de reabilitare ecologica a zonei la sfarsitul perioadei de exploatare. In sfarsit politicianismul romanesc filosofeaza asupra strategiei de dezvoltare economica a zonei, turism rural foarte valorizant versus industrie grea foarte putin valorizanta dar generatoare de locuri de munca pe termen scurt si mediu (pozitia sindicalistilor), dar n-am auzit de un proiect care sa exploateze turistic zona (si implicatiile lui ecologice inevitabile) ci doar dealurile din vecinatate. Pana la urma cred ca tot juridic se va termina toata povestea, conflict de interese in decizia consiliului municipal de a da unda verde exploatarii miniere din zona, daca intre timp nu cumva s-a votat legea impotriva utilizarii cianurii in exploatarea miniera in Romania.