Saturday, May 05, 2007

Expatriatii si prezenta lor la urne

Revin la subiectul prezentei la urne a romanilor din strainatate cu ocazia referendumului de pe 19 Mai. Si cum in Franta suntem in plina perioada de alegeri prezidentiale, cu o zi inaintea turului 2, m-am gandit sa discut cazul prezentei la urne a expatriatilor francezi, unde infomatiile abunda spre deosebire de cazul expatriatilor romani.

Cazul Frantei

Sa incep cu inceputul. Conform Ministerului Afacerilor Externe francez, numarul cetatenilor francezi inscrisi in registrele ambasadelor si consulatelor Frantei in strainatate la data de 31 Decembrie 2006 era de 1.373.988. Tot conform cifrelor inaintate de acelasi minister, 941.364 dintre acestia s-au inscris pe listele electorale consulare iar 821.600 dintre cei inscrisi au ales sa-si exercite dreptul de vot la alegerile prezidentiale in strainatate, restul de 119.764 alegand sa voteze in Franta personal sau prin procura. La turul 1 de acum doua saptamani au votat 331.681 de cetateni francezi din afara granitelor tarii, deci 40,3% din totalul celor 821.600 (detalii aici). Cifrele din 2002, de la ultimele alegeri prezidentiale franceze sunt disponibile aici, spun doar ca atat numarul celor inscrisi cat si numarul celor care au votat s-a dublat in 2007 fata de 2002.

Care e situatia sectiilor de vot din afara Frantei. Tot conform Ministerului Afacerilor Externe francez, pentru alegerile prezindentiale din anul acesta au fost deschise 546 de sectii de votare in afara Frantei, dintre care 164 au fost create in alte locuri decat in serviciile diplomatice si consulare. In ceea ce priveste distributia sectiilor de votare pe tari voi da doar exemplul primelor patru tari cu numarul cel mai mare de expatriati francezi. Am adunat informatiile de mai jos din urmatoarele documentele, publicate pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe francez : Populatia franceza inscrisa in registrele ambasadelor si consulatelor Frantei(2000 - 2006), Listele electorale consulare pe tari (2007), Adresele sectiilor de votare din afara Frantei (2007).

Elvetia

  • total : 129.872
  • inscrisi pe listele electorale consulare : 92.189
  • sectii de votare : 59 (1 la 1563 de alegatori)
Statele Unite ale Americii
  • total : 116.438
  • inscrisi pe listele electorale consulare : 83.137
  • sectii de votare : 45 (1 la 1848 de alegatori)
Marea Britanie
  • total : 111.186
  • inscrisi pe listele electorale consulare : 76.602
  • sectii de votare : 19 (1 la 4032 de alegatori)
Germania
  • total : 108.821
  • inscrisi pe listele electorale consulare : 67.637
  • sectii de votare : 20 (1 la 3382 de alegatori)

Cazul Romaniei

Incep prin a spune ca am petrecut destul de mult timp cautand informatii cat mai exacte in ceea ce priveste numarul romanilor din strainatate si prezenta lor la vot. Prea multe informatii exacte nu am gasit, dar daca puteti sa-mi indicati surse sunt mai mult decat interesat. Site-ul Ministerului Afacerilor Externe roman este completamente sec in informatii din acest punct de vedere, dar si din altele. Inafara de faptul ca arata cat de cat frumos prea mult nu valoreaza. Dar sa trecem peste asta. Conform unui articol Wall-Street.ro care comenteaza un recent studiu al Fundatiei Pentru o Societate Deschisa, in afara granitelor tarii ar exista un nucleu de 1.800.000 de cetateni romani care variaza in functie de sezon. Studiul amintit se numeste "Locuirea temporară în străinătate. Migraţia economică a românilor : 1990 - 2006" si este disponibil online aici. In comunicatul de presa dat de OSF cu ocazia publicarii acestui studui se afirma ca Spania si Italia sunt principalele destinatii ale romanilor plecati sa munceasca in strainatate, numarul romanilor oficial inregistrati de catre stat in Italia fiind in jur de 300.000. In ceea ce priveste Spania, Ambasada Romaniei la Madrid publica o harta a comunitatii romanesti din Spania din care se pot calcula 381.955 de cetateni romani prezenti pe teritoriul Spaniei. In cazul ambelor tari, estimarile neoficiale se invart in jurul cifrei de 1 milion.

Intrebarea urmatoare, cati dintre romanii din afara granitelor tarii au drept de vot, dar mult mai important, cati dintre ei ar vota, cati dintre ei doresc sa se prezinte la urne. Conform unui articol din 1 martie din cotidianul Gandul, MAE estimeaza la 147.000 numarul total cetatenilor romani din afara tarii care s-ar prezenta la alegerile europarlamentare dintre care in Italia si Spania sunt asteptati la urne 15.000 respectiv 10.000 de romani. Aceste estimari sunt bazate pe cifrele inregistrate la alegerile din 2000 si 2004, despre care singura informatie cat de cat concreta am putut-o gasi in acest articol din EVZ care precizeaza ca asociatia ProDemocratia a estimat la peste 3.800 numarul romanilor care au votat in Italia la alegerile din 2004. Acelasi articol ofera cateva cifre concrete ale prezentei romanilor la urne in 2004 in primele 5 orase din lume in care s-a inregistrat cea mai mare prezenta la vot. Dintr-un alt articol EVZ aflam ca in Spania "s-au inscris pentru dreptul de vot" 60.000 de cetateni romani, dupa afirmatiile presedintelui Federatiei Romanilor din Spania, Miguel Fonda Stefanescu.

Si acum sectiile de votare ce vor fi puse la dispozitia romanilor din strainatate cu ocazia referendumului din 19 Mai. Pe site-ul MAE este publicata lista celor 159 sectii de votare aici, de unde aflam ca atat in Spania cat si in Italia vor fi organizate 5 sectii de votare. Deci, rezumand pe cat se poate intr-o lista similara cu cea prezentata mai sus :

Italia
  • total : 300.000 oficial (1.000.000 neoficial)
  • estimarea participarii la vot : 15.000 (MAE)
  • sectii de votare : 5 (1 la 3000 de alegatori estimati)
Spania
  • total : 381.955 oficial (9000.000 neoficial)
  • estimarea participarii la vot : 10.000 (MAE), 60.000 inscrisi (?) (Federatia Romanilor din Spania)
  • sectii de votare : 5 (1 la 2000 de alegatori estimati)

Cateva observatii

Flou-ul total care incojoara chestiunea romanilor din afara tarii, sau cel putin incapacitatea mea de a gasi cifre exacte pe care o pun pe seama lipsei unei centralizari coerente a acestor cifre (Biroul Electoral Central 2004 ramane criptic pe chestiunea aceasta, voturile din strainatate fiind numarate la circumscriptia Municipiului Bucuresti), face dificila tragerea oricarei concluzii. Pe de o partea Ministerul Afacerilor Externe face niste estimari bazate pe cifrele de la alegerile precedente, pe de alta parte asociatiile romanilor din strainatate contesta felul in care acestea sunt organizate si acuza dificultatile logistice care i-ar impiedica sa-si exprime votul. In acelasi timp, cu ocazia referendumului din 19 Mai, Ministrul de Externe Adrian Cioroianu are o atitudine constructiva cel putin la capitolul imagine. Nu politizeaza referendumul, incurajeaza lumea sa voteze si precizeaza ca sectii de votare vor fi deschise si la consulatele onorifice, dar cam aceeasi a fost si situatia in 2004, deci imbunatatiri nete nu par sa fie.

Nu am vorbit despre Franta si Romania pentru a le compara. Conform unui ilustru contemporan "iarna nu-i ca vara" si in consecinta nici Franta nu-i ca Romania. E clar de la o posta ca Romania nu beneficiaza de aceleasi mijloace ca si Franta pentru a organiza cum trebuie votul propriilor cetateni din afara tarii. Dar - si aici pot fi acuzat de cinism - numarul de sectii de votare pe cap de alegator sunt cam aceleasi si in cazul Frantei si in cazul Romaniei, cel putin in exemplele pe care le-am pus in evidenta. Doar ca Ministerele Afacerilor Externe ale celor doua tari difera fundamental in strategie, francezii se bazeaza pe cifre exacte si sunt proactivi (la propriu) in mobilizarea civica a conationalilor lor, pe cand romanii se bazeaza pe estimari retroactive care nu pot reflecta in totalitate intentia de vot, mai ales ca aceasta este contextuala si poate fluctua enorm in functie de miza alegerilor/referendumului. Exemplul textbook este dublarea numarului de inscrisi pe listele electorale consulare ale Frantei intre 2002 si 2007. Ar mai fi de vorbit si despre localizarea sectiilor de votare, MAE francez prevazand mai multe sectii de votare pe oras in functie de concentrarea de populate franceza in zona pe cand MAE roman are grosso modo o sectie per oras indiferent de concentrarea de populatie. Daca raportam in schimb numarul sectiilor de votare per tara la numarul total al expatriatilor diferentele sunt intr-adevar cosmice si in lipsa unei estimari pertinente a numarului de potentiali alegatori cam acesta e singurul criteriu concret care poate fi folosit pentru stabilirea unui numar de sectii de votare cat de cat echitabil. In acelasi timp sa nu ne asteptam la miracole peste noapte, actualul guvern nu cred sa aiba timp destul pentru a creste susbtantial numarul sectiilor de votare daca chiar asta intentioneaza, vom vedea daca lucrurile se vor ameliora la alegerile europarlamentare sau cele legislative din 2008.


Cateva concluzii

Daca ati rabdat pana aici cu cititul va mai retin atentia putin timp:)

Revenind la buba referendumului, acuzatiile conform carora puterea actuala i-ar impiedica pe romanii din strainatate sa voteze pe considerentul ca acestia il sustin majoritar pe presedintele Basescu. Eu cred ca problema e mai veche, e structurala si nu are prea multe de-a face cu contextul actual si risca sa mai dureze inca ceva timp. Dar e exploatata periodic de opozitie la fiecare alegeri, in rest pauza totala. Problema este una mai generala, felul in care statul roman se raporteaza la expatriatii romani si felul in care intelege sa le ofere servicii acestora. Iar aici statul roman este fundamental deficitar. Organizarea alegerilor este doar o parte a problemei si inca nu una atat de grava. Sa luam alta, despre care am mai scris aici, aici si aici si care ma preocupa mai mult pentru ca e vorba de bani, cel putin la vot ma duc din placere si daca e sa dau un ban pe transport stiu de ce o fac. Cand ai nevoie de niste adeverinte de la autoritatile romane din strainatate trebuie sa platesti niste sume deloc modice din punctul meu de vedere, incep de la 20 de euro si ajung pana la 50 de euro. In schimbul acestor taxe ma astept la un serviciu corect, unul care sa nu-mi reaminteasca si in anul 2006 de administratia romana comunista la care te duceai ca la stapan sa se miluiasca de tine. Din pacate cam tot pe-acolo suntem. Domnii mei, inainte de sectiile de votare rezolvati problema asta, mai spinoasa, mai concreta si mult mai usor de reglat pentru ca depinde doar de vointa statului. Alegeri si referendumuri sunt o data la nu stiu cati ani, cozi la consulate pentru adeverinte si acte pe care oamenii platesc bani grei sunt in fiecare zi. Cum ziceam, acesta este inca un exemplu al statului roman deficitar vis-a-vis de expatriati, se mai pot gasi si altele.

Si acum Franta, ca tot am vorbit de ea. In alt post ma grabeam sa concluzionez ca prezenta mica la urne a romanilor din strainatate este datorata in principal dezinteresului, distantei de galagia politica de-acasa. Mai apoi am revenit sa completez cu o alta cauza, dificultatea logistica de a vota. Ei bine, in cazul Frantei am dat peste o organizare excelenta, cel putin din cifre, a votului expatriatilor la alegerile prezidentiale din anul acesta. Si intr-adevar, cifrele sunt impresionante, mai ales logica dupa care sunt organizate sectiile de votare, in functie de densitatea populatiei franceze inscrisa pe listele electorale consulare din fiecare zona : 50 de sectii la Geneva, 22 la Bruxelles, 20 la Montreal, 14 la Londra, 9 la Casablanca, 8 la New York etc. Statul francez pare sa plece la cautat alegatorii sa-i aduca la urne si din punctul meu de vedere o face destul de bine. Si totusi, in pofida mijloacelor puse la dispozitia expatriatilor, mijloace logistice foarte bune, prezenta lor la urne in turul 1 este doar de 40%, mai putin de jumatate din cei 84,5% inregistrati per total. In cifre absolute sunt doar 331.681, abia de doua ori mai multi decat estimarile MAE roman despre alegatorii romani din strainatate, 150.000. De ce? Probabil din cauza distantei fata agitatia politica din tara si dintr-un motiv si mai practic, un cetatean francez dintr-o tara straina este mai preocupat de situatia politica din tara in care locuieste decat de cea din Franta. Fara sa vreau sa ma lansez in comparatii - ar insemna sa ma bag in migratia populatiei romane vs. migratia populatiei franceze, un teren unde nu ma simt in siguranta - avand in fata exemplul clar al expatriatilor francezi, nu pot sa ma abtin sa ma intreb totusi, daca expatriatii romani ar dispune de aceleasi mijloace logistce sa voteze in tara in care locuiesc, ce anume ar garanta ca prezenta lor la urne ar fi substantial mai mare decat estimarile actuale ? After all, civismul electoratului roman paleste in comparatie cu cel al electoratului francez.