Friday, June 30, 2006

Somebody shoot him, please:)

Eroul nostru reviewer de metale din creatia caruia v-am citat gandurile despre "Master of Puppets" revine! Adica m-am mai invartit pe site sa vad ce review-uri au mai fost publicate. Si ca de obicei ma uit in primul rand la albumele Death:) Si am dat peste o enormitate cat China de pseudo-review sub forma de dialog pe mail de la albumul "The Sound of Perseverance", Death - 1998, in care eroul nostru (a.k.a Ioan Cora) se da cu parerea. Urmariti replicile individului:

"Death are versuri filozofice? Din ce punct de vedere? In microcosmosul genului abordat de Schuldiner si compania ar fi valabil ce spui tu...; dar daca ne raportam la muzica in general, lucrurile incep sa devina derizorii, daca nu chiar comice."
sau
"Eu am ascultat nepermis de mult productii pe care scrie Death. Cum am mai spus-o si prin alte locuri, genul abordat de trupa - oricat de "intelectual" se doareste a fi - nu duce decat intr-o infundatura. Si asta printr-o potecutza lipsita de elasticitate. Oricat te-ai stradui, nu poti sa ascunzi faptul ca muzica de pe SoP sufera de vechea meteahna: monotonia. Liniaritate si previzibilitate de la un cap la altul."
ori
(TSoP) "Ar fi intr-o oarecare masura reprezentativ pentru cumulul de clisee si riff-uri Death uzitate de-alungul indelungatei lor cariere. Vazut in acest mod, SoP poate fi categorisit ca fiind junk music. Spre deosebire de Mc Meniu, insa, nu contine substante antivomitive... Poate ca e mai bine asa..."
De ce oameni care urasc Death, nu inteleg nimic nici din muzica si nici din versuri sunt lasati sa scrie review-uri despre Death?:)))